 |
 |
Ce este bypass-ul?
Prin bypass se realizeaza o cale alternativa de irigare cu sange, a zonelor in care artera nativa este sever ingustata sau infundata. In mod normal, arterele sunt structuri perfect cilindrice, cu propietati elastice, prin care sangele curge fara dificultate. Odata cu inaintarea in varsta, pe peretii arterelor, mai ales in zonele de bifurcatie, se depun colesterol si calciu. Astfel diametrele vaselor prin care curge sangele se ingusteaza, iar tesuturile situate in aval de zona afectata sufera prin scaderea cantitatii de oxigen si nutrienti disponibile. In timpul operatiei de bypass chirurgul creeaza o noua cale pentru curgerea sangelui folosind un grefon. Acesta poate fi reprezentat de o portiune dintr-o vena a pacientului sau dintr-un material sintetic. Chirurgul conecteaza acest grefon in sistemul arterial deasupra si sub zona bolnava si astfel sangele poate sa ajunga la tesuturile suferinde. Cel mai frecvent, in chirurgia vasculara, se realizeaza operatii de bypass la nivelul membrelor inferioare, dar acestea pot fi practicate si la membrele superioare sau in alte zone ale corpului, daca situatia o impune.
Cum ma pregatesc?
In prima instanta, chirurgul va va pune intrebari despre starea dumneavoastra generala de sanatate si va va face un examen clinic detaliat. Ulterior medicul va dori sa afle exact zona arteriala afectata de boala. Pentru a localiza blocajul in curgerea sangelui si a stabili cea mai buna decizie terapeutica in privinta locurilor unde va fi conectat grefonul, veti fi supus unor examinari, care pot sa cuprinda:
- Ecografia duplex, care este o investigatie neinvaziva ce foloseste sunete de inalta frecventa pentru a examina arterele si a determina viteza de curgere a sangelui;
- Angio-computer tomografia, presupune utlizarea radiatiilor X si a unei substante care se injecteaza intravenos si care ”coloreaza” arterele. Ulterior calculatorul reconstruieste tridimensional arborele arterial, evidentiind starea sistemului vascular si permitand planificarea amanuntita a operatiei;
- Angio-rezonanta magnetica, in care campurile magnetice si substanta de contrast sunt folosite pentru explorarea arborelui arterial;
- Angiografia Seldinger presupune introducerea unui cateter direct in artere si injectarea substantei de contrast pentru a evidentia sub raze X, in timp real, curgerea sangelui.
Daca ati avut un infarct miocardic sau dureri repetate in piept, chirurgul va solicita un examen cardiologic, unde puteti fi supus unui test de efort pentru a va fi masurata capacitatea inimii de adaptare la efort sau va pot fi investigate arterele coronare. Inainte de operatie chirurgul va va recomanda sa va recoltati sange pentru analizele uzuale si va va solicita sa nu mancati si sa beti cu 8 ore inaintea interventiei. fi. De asemenea, acesta va discuta cu dumneavoastra despre scaderea dozelor anumitor medicamente pe care le luati zilnic, sau chiar oprirea acestora, daca exista risc de sangerare sau alte complicatii.
Exista risc de complicatii in timpul procedurii?
Factorii care cresc riscul aparitiei complicatiilor sunt:
- Tensiunea arteriala crescuta
- Obezitatea
- Colesterolul crescut
- Boala arterelor coronare, care iriga inima
- Bolile de plamani, cum ar fi bronsita cronica sau emfizemul
- Insuficienta renala
- Diabetul
- Fumatul
Din acest motiv este absolut obligatorie renuntarea completa la fumat cu cel putin 3 saptamani inainte de operatie, inceperea tratamentului pentru controlarea tensiunii arteriale, a diabetului, pentru scaderea colesterolului.
Cum se desfasoara operatia de bypass?
Operatia indicata pentru boala dumneavoastra depinde de severitatea simptomelor, de localizarea zonelor de ingustare arteriala si de starea generala a sanatatii dumneavoastra. Chirurgul, impreuna cu medicul anestezist, pot recomanda fie anestezie generala, fie spinala (in coloana vertebrala), fie ambele, in functie de amploarea interventiei de revascularizare. Daca se realizeaza un bypass la membrul inferior sau superior, in prima parte a operatiei echipa chirurgicala va prepara portiunea de vena care va fi folosita ca grefon, procedura numita recoltare. De obicei este folosita vena safena mare, care se gaseste sub piele, intinzandu-se de la glezna pana in zona inghinala. Alteori chirurgul poate folosi o alta vena sau o proteza sintetica, daca vena safena mare este dilatata varicos sau fibroasa. Ulterior chirurgul va expune artera bolnava, atat deasupra portiunii afectate cat si sub aceasta. Medicul va palpa pulsul in zona situata deasupra blocajului pentru a se asigura ca circulatia este satisfacatoare la acest nivel. In etapa urmatoare a operatiei grefonul este plasat sub muschi, cat mai aproape de artera bolnava, procedura numita tunelizare. Dupa tunelizare chirurgul vascular va opri circulatia in membrul respectiv clampand artera si va face o incizie in peretele arterial atat deasupra cat si sub zona de blocaj. Va inspecta interiorul pentru a se asigura ca nu exista placi de aterom cu potential de blocaj in viitor si le va indeparta daca acestea exista. Atunci cand interiorul arterei este liber, atat deasupra cat si sub portiunea bolnava, grefonul este cusut cu fire speciale. Ulterior, dupa reluarea circulatiei, medicul va examina palpator pulsatiile grefonului si ale portiunii arteriale situate sub zona bolnava. Daca acestea sunt satisfacatoare si nu exista nicio sangerare, plagile operatorii sunt suturate.
Ce se intampla dupa operatie?
Perioada de spitalizare variaza intre 3 si 10 zile. Materialul de sutura tegumentar va fi indepartat la 7-14 zile dupa externare. De obicei medicul va va prescrie la externare medicamente care subtiaza sangele si previn infundarea grefonului, cum ar fi Aspirina sau Sintrom. La domiciliu pansamentele vor trebui schimbate in medie la 3 zile. In cazul in care apare febra, membrul se raceste brusc si se invineteste sau plagile devin rosii si umflate trebuie sa anuntati medicul cat mai curand posibil. Acestea pot fi simptome ale unei infectii sau a infundarii grefonului.
Ce alte complicatii exista?
Uneori poate sa apara umflarea piciorului in intregime, care dispare dupa cateva saptamani. Aceasta reactie se datoreaza adaptarii treptate a membrului la cantitatea crescuta de sange care ajunge postoperator in artere. Infundarea grefonului, infectia si sangerarea sunt complicatii serioase, dar care apar foarte rar. Chirurgul dumneavoastra va va explica inaintea operatiei toate riscurile si beneficiile pe care le presupune procedura si va va raspunde la toate intrebarile.
Cum raman sanatos?
Operatia de bypass restabileste circulatia in membrul afectat, dar nu vindeca boala! Formarea de noi depozite de colesterol deasupra si sub locurile de sutura ale grefonului si chiar pe grefon este foarte probabila daca nu urmati un stil de viata sanatos. Pentru a preveni evolutia bolii arteriale periferice trebuie sa:
- luati zilnic toate medicamentele recomandate de chirurgul vascular
- nu mai fumati
- evitati consumul alimentelor bogate in grasimi
- faceti miscare de cate ori aveti ocazia:
- Continuarea exercitiilor de pompa venoasa minim 14 zile post-operator
- 1 ora de mers pe zi in ritm usor spre moderat
- Evitarea sedentarismului
- Evitarea suprasolicitarii fizice si a pozitiilor vicioase (picior peste picior sau statul in pup).
- Daca nu puteti indeplini aceste obiective, este necesara o evaluare functionala fiziokinetoterapeutica si includerea intr-un program de reabilitare vasculara.
- veniti periodic la control: la 3, 6, 9 si 12 luni in primul an, apoi la 6 luni. La controlul de 3 luni veti prezenta rezultatele urmatoarelor analize: profil lipidic (colesterol, HDL, LDL, trigliceride, lipide totale), creatinina serica, enzimele hepatice (ALT, AST), glicemie.
- in cazul in care suferiti de diabet zaharat veti prezenta la fiecare control valoarea hemoglobinei glicozilate
- in cazul in care suferiti de tensiune arteriala urmati tratamentul recomandat de medicul cardiolog. Este indicat sa va masurati tensiunea de doua ori pe saptamana si sa va notati valorile intr-un tabel cu care sa va prezentati la control, odata la 6 luni, la medicul cardiolog.